Disciplină, muncă în echipă, încredere în sine. Cum ar fi să adăugăm în cultura sportului încă două valori: echitate şi diversitate.

După finalizarea primei ediții a proiectului „Succes” am realizat că trebuie să găsim o metodă prin care să continuăm activităţile. Am primit un feedback foarte pozitiv din partea părinţilor şi multe cereri de a relua antrenamentele. În afară de creșterea autonomiei personale și incluziunea socială, ne-am dori ca publicul larg să conștientizeze cât de important este rolul lor în sprijinul copiilor cu nevoi speciale. Nu putem vorbi despre integrare fără o atitudine constructivă a tinerilor şi părinţilor tipici, iar o astfel de atitudine se creează în timp prin eforturile susţinute ale părinţilor copiilor cu CES, ale ONG-urilor, ale statului şi în general ale oamenilor care îşi dedică o parte din timp să aducă un plus valoare comunităţii.

Vladimir Gologan

Project Manager

Descriere

Perioada de desfășurare: 01.06.2020 - 30.11.2020;

Scopul proiectului: Implicarea copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale) în activăți sportive incluzive adaptate;

Beneficiari: 61 copii și tineri cu cerințe educaționale speciale și 21 copii și tineri tipici din România;

Obiective:

1. Realizarea a 50 de ore de antrenament online, fizic și hibride (în funcție de evoluția pandemiei), gratuite pentru beneficiari;

2. Sensibilizarea a 300.000 de persoane cu privire la dificultățile de integrare ale copiilor și tinerilor cu CES și importanța sportului pentru aceștia.

Activități

Proiectul a constat într-o serie de antrenamente incluzive de arte marțiale adaptate (online, fizic și hibrid) pentru copii cu CES și copii tipici. Sportul a fost folosit ca metodă incluzivă. O parte din timpul de alocat pregătirii fizice a fost utilizat pentru interacţiune socială şi jocuri pentru a acoperi nevoia de socializare pe care copiii o au în acesta perioadă restrictivă din cauza pandemiei. Participanţii au fost puşi în faţa unor întrebări şi discuţii despre: şcoală, evitarea conflictelor, pasiuni, talent, animale de companie, importanţa sportului, importanţa încălzirii fizice, autoapărare.

Activităţile sportive şi limbajul folosit au fost adaptate, la vârsta şi de dizabilităţile beneficiarilor. Acolo unde a fost cazul, am oferit mai multe explicaţii sau am recomandat să nu se execute un anumit exerciţiu.

Tuturor participanţilor li s-a repetat şi li s-a atras atenţia în legătură cu responsabilitatea unui practicant de arte marţiale/sporturi de contact, şi anume că tot ceea ce a învăţat poate fi folosit doar în legitimă apărare.

După sesiunile de antrenament, participanţii primeau o sarcină pentru acasă. Această constă în executarea individual a unui număr de exerciţii fizice simple (flotări, genuflexiuni, etc). Am urmărit dezvoltarea disciplinei de grup şi personale.

În paralel, am desfăşurat o serie de campanii de sensibilizare în care am vorbit despre dizabilităţile unor personalităţi cum ar fi Stephen Hawking, Isaac Newton sau Iulian Șerban. Aceste campanii au fost create pentru a destigmatiza dizabilităţile şi pentru a atrage atenţia asupra nevoii de integrare a persoanelor cu dizabilităţi.

Rezultate
0

ore de antrenamente de arte marţiale adaptate desfăşurate online, fizic și hibrid

+ 0 K

reach prin campaniile de sensibilizare a audienţei în ceea ce priveşte dificultăţile de integrare a persoanelor cu nevoi speciale şi importanţa sportului pentru aceştia, desfăşurate prin Facebook Ads;

+ 0 K

media circulation prin comunicatele de presă;

  • Tonusul muscular, mobilitatea şi abilităţile motrice ale beneficiarilor au fost îmbunătăţite considerabil;
  • Copiii şi-au îmbunătăţit postura şi echilibrul vestibular prin: exerciţii de stretching, exerciţii executate cu un sigur picior de sprijin, etc.
  • Prin exerciţiile de tip cardio au fost îmbunătăţite capacitatea pulmonară şi cardiacă;
  • Copiii au învăţat lucruri de bază cum ar fi: tehnici de autoapărare, de contraatac, eschive şi metode de evitare a conflictelor;
  • ·Beneficiarii au învăţat să respecte regulile, să stea corect în poziţiile drepţi, pregătit şi gardă, să execute tehnica corectă de strângere a pumnului, tehnicile de atac cu pumnul (directă, croşeu, upercut) şi blocajele împotriva acestora, tehnici de picior simple (lovitură frontală de genunchi, lovitură frontală de picior, lovitură circulară de picior). Au fost prezentate şi s-a încercat executarea unor tehnici mai complexe, precum lovitura de pumn prin săritură (Superman Punch), lovitura frontală de picior prin săritură sau lovitura cu agăţare prin răsucire.
  • Activităţile fizice au dus la întărirea sistemului imunitar şi la prevenţia afecţiunilor medicale.
  • Un accent deosebit a fost pus pe denumirea tehnicilor de arte marţiale, lucrând astfel activ la dezvoltarea memoriei;
  • Prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului beneficiarii şi-au acoperit parţial nevoia de socializare reducând astfel riscul apariţiei unor afecţiuni psihologice;
  • ·Fiecare participant a început să respecte reguli simple, cum ar fi aranjarea încălţămintei, aranjarea în formaţie de lucru şi alte reguli de respect din artele marţiale până la spălatul pe mâini înainte şi după antrenament şi întreţinerea igienei personale.
  • Am observant la participanţii la antrenamentele online o bună însuşire a denumirii tehnicilor şi o bună executare mişcărilor. Chiar dacă lipsea interacţiunea fizică, aceştia au înţeles cerinţele şi explicaţiile instructorilor. De asemena, în unele cazuri, copii din online au fost asistaţi de părinţi sau asistenţii sociali pentru execuţia corectă a exerciţiilor.
  • ·Poate cel mai important, activităţile desfăşurate au dus la interacţiunea între copii tipici, copii ce provin din zone defavorizate şi copii cu CES. În special la activităţile în format fizic, am putut observa o schimbare de atitudine în ceea ce priveşte deschiderea de a socializa cu copii cu CES trecând de la reţinere şi timiditate (la începutul proiectului) şi ajungând la dorinţa de a ajuta şi a-şi împărtăşi unii altora cunoştinţele(spre sfârşitul proiectului).
  • Beneficiarii au devenit mai susceptibili la a se implica în activităţi sportive şi a conştientiza avantajele acestora;
  • Persoanele vizate de campaniile de sensibilizare au devenit mai tolerate şi mai empatice la problemele persoanelor cu CES.
Start ONG

SUCCES este un proiect al Asociației Clubul Sportiv Kyodai, finanţat prin programul Start ONG.

Start ONG este un program lansat de Kaufland Romania și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educație, sănătate, mediu, social și cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/de inițiativă.

Când Hawking a fost diagnosticat, doctorii i-au mai dat 2 ani de trăit. A mai trăit 55 de ani de atunci. Era extrem de încăpăţânat şi de independet.

Spunea despre sine că ar vrea să fie privit „în primul rând ca un om de ştiinţă, în al doilea rând ca un scriitor de popularizare a ştiinţei și, în toate modurile care contează, o ființă umană normală cu aceleași dorințe, impulsuri, vise și ambiții ca și ceilalţi”.

Hawking a militat pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi a participat la diverse iniţiative de strângere de fonduri.


„Fă-ţi cunoscută surditatea - chiar și în artă"*, spunea Beethoven într-una dintre schiţele sale muzicale.

În ciuda problemelor sale cu auzul, Beethoven a prosperat devenind unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor.Se spune ca la premiera Missa Solemnis împreună cu Simfonia a 9-a, Beethoven nu şi-a dat seama cât de mult 𝗦𝗨𝗖𝗖𝗘𝗦 a avut până nu s-a întors către public şi a văzut aplauzele.

*traducerea şi interpretarea ne aparţin

Iulian Şerban a fost multiplu campion mondial la paracanoe. Şi-a pierdut piciorul într-un accident de tren. „Mă întrebam ce-o să pot să fac eu, să mă descurc ca om.”, îi spunea Andreei Giuclea într-un interviu.

A primit o nouă şansă la paracanoe, şi nu i-a dat cu piciorul. (pun intended). Să treci peste un accident care te lasă fără un picior şi sportul de performanţă au în comun un lucru: un mental puternic!

Aaron s-a născut cu un defect al coloanei vertebrale într-o familie cu 6 fraţi, toţi adoptaţi. La 14 ani a devenit primul om care a reuşit să facă un salt pe spate într-un cărucior cu rotile. De atunci a devenit pionierul unor cascadorii din ce în ce mai dificile.

El demonstrează şi altor tineri că scaunul cu roţile poate fi un instrument, nu o limitare.

Noi nu ne-am dat peste cap ca să aflăm informaţiile astea. Aaron a devenit celebru în rândul consumatorilor de sport extrem.

Deşi este imposibil de stabilit un diagnostic concret unei persoane care a decedat demult, Newton prezenta multe semne că ar fi avut sindromul Asperger. Vorbea puţin, se adâncea profund în munca sa, adesea uita să mănânce şi era răutăcios cu cei câţiva prieteni pe care îi avea.

De asemenea, există indicii că genele pentru autism sunt legate de cele care conferă talent pentru a înțelege sisteme complexe. Despre Newton se spune că a avansat fiecare ramură a matematicii studiate până atunci.

Newton a fost matematician, fizician, astronom, teolog și autor şi tot 24 de ore avea ziua şi pe vremea lui. Dar poate matematician fiind, ştia să le împartă mai bine.

În ciuda dizabilităţii sale, Roosevelt a fost singurul preşedinte care a avut mai mult de 2 mandate (a câştigat 4 alegeri prezidenţiale). S-a antrenat să meargă pe distanţe scurte, cu baston, în timp picioarele şi şoldurile îi erau susţinute de bare de metal. Nu a fost văzut niciodată folosind căruciorul cu rotile în public.

Astea se întâmplau în America anilor ’45. În România anilor ’21, încă avem nevoie de infrastructură pentru persoanele cu dizabilităţi. Asta, şi mai puţine maşini parcate pe trotuar.