Clubul Sportiv Kyodai, cu ajutorul Start ONG, program lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow, a creat “Atelier de vacanță”, un proiect ce a avut ca scop principal implicarea copiilor cu nevoi speciale în activități sportive și sociale în perioada vacanței de vară.

Creșterea autonomiei personale a tinerilor cu nevoi speciale și a gradului de incluziune socială a acestora reprezintă doar o parte dintre obiectivele proiectului. Ele nu ar fi fost posibile fără diversitatea și desegregarea din interiorul atelierului și fără mixul de beneficiari implicați: copii și tineri cu nevoi speciale, părinții acestora, tineri și părinți tipici.

“Rezultatele proiectului ne-au depăşit aşteptările pe toate planurile. Aş putea să vorbesc despre cum din punct de vedere statistic, din testele pe care le-am făcut, participanţii şi-au îmbunătăţit condiţia fizică cu o medie de 32%, despre cum li s-a îmbunătăţit mobilitatea sau despre cât de bine şi-au însuşit tehnicile de arte marţiale. Toate aceste date pălesc atunci când realizezi că s-a creat o comunitate, un grup de prieteni care se joacă, se ajută, uneori se ceartă, apoi se împacă şi se bucură împreună. E un loc de descoperire a ceea ce însemnă interacţiunea socială, iar eu simt că am învăţat multe de la ei. Le sunt recunoscător pentru această experienţă.“

Vladimir Gologan, Project Manager

În cadrul „Atelierului de vacanţă” au fost susținute activități fizice adaptate prin care copiii cu nevoi speciale au dobândit informații despre lumea în care trăiesc, au intrat în contact cu oamenii și cu obiectele din mediul înconjurător și au învățat să se orienteze în spațiu și timp. Acțiuni precum salutul la intrarea și ieşirea din sală de antrenament, aranjarea echipamentului, respectarea colegilor de antrenament, menținerea curățeniei și ascultarea indicațiilor, au contribuit la creșterea autonomiei participanților și au sprijinit incluziunea acestora în societate. Un alt pilon de bază în cadrul atelierului a fost reprezentat de activitățile de consiliere și sprijin emoțional susținute de un specialist, având rolul de a-i face pe tineri și părinți mai conștienți de propriile sentimente, gânduri și comportamente.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului a fost necesară folosirea unui limbaj simplu şi accesibil copiilor şi tinerilor, şi nivelului lor de înţelegere. Toate activităţile au fost adaptate fiecărei persoane implicate în proiect, în funcţie de capacităţile sale.

“Activitățile proiectului au reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea sănătății fizice și psihice a acestor copii. Prin expunerea lor la diversitate, aceștia și-au dezvoltat încrederea în propria persoană, aspect care a adus schimbări în viața lor socială. Au renunţat uşor, uşor la timiditate şi la temeri, şi-au dezvoltat curajul de a exprima ceea ce gândesc și au devenit mai relaxaţi. Capacitatea lor adaptativă a crescut, au învățat despre ce înseamnă să fii responsabil atât pentru tine, cât și pentru ceilalţi. Interacţiunea dintre ei este o imagine a unor relații pure care s-au dezvoltat natural și armonios.”

Andreea Neagu, Psihoterapeut

Finalul proiectului a fost marcat prin organizarea unei demonstraţie de arte marţiale adaptate. Copiii cu CES şi-au etalat cunoştinţele şi abilităţile acumulate pe perioada proiectului în faţa familiei, profesorilor şi prietenilor. Demonstraţia a avut un rol important de validarea a meritelor şi a muncii lor. Copii au primit diplome, medalii şi cupe şi bineînţeles, aplauze.

Activităţi derulate:

Activităţile sportive şi activităţile conexe desfăşurate au fost: prezentarea regulilor, a informaţiilor despre igiena personală şi despre importanţa exerciţiilor de încălzire fizică, antrenamente de condiţionare fizică generală, antrenamente pentru dezvoltarea coordonării şi a echilibrului vestibular, antrenamente de arte marţiale adaptate şi de autoapărare, antrenamente deschise publicului şi o demonstraţie de arte marţiale adaptate.

Au fost desfășurate întâlniri individuale și de grup, atât cu copiii, cât și cu unii dintre părinții acestora, care au avut la bază interviul clinic și observația, precum și utilizarea indicatorilor Testului Warwick-Edinburgh (WEMWBS), sub forma unui interviu structurat. Evaluarea fiind realizată prin comparația răspunsurilor inițiale, cu cele finale. De asemenea, au fost realizate activități de grup, cu scopul dezvoltării și optimizării personale prin art-terapie, desen, învățare experiențială.

Activităţile au avut loc în aer liber pe terenul de sport şi în sala de sport a Şcolii Speciale nr. 5, din Bucureşti.

Sportul este o activitate socială, care a fost folosită ca metodă incluzivă, acesta având rolul de a construi și dezvolta relații între colegii de antrenament. Pe lângă această activitate au fost introduse activități de dezvoltare personală. Acestea au avut scopul de a întări și de a dezvolta abilitățile și capacitățile dobândite în urma antrenamentelor sportive.

Astfel, au fost realizate ateliere cu diferite tematici, respectiv jocuri de echipă, în care au fost provocați să se exprime creativ, spontan, empatic.

Activitatea a fost dedicată intervalului de vârstă 8-16 ani pentru copii, la care s-au adăugat și câțiva părinți ai acestora.

Am creat un mediu care să favorizeze interacţiunea socială, dezvoltarea abilităţilor de comunicare pe toate planurile ei (verbal, nonverbal, paraverbal). În acest mediu sigur, copii s-au ajutat şi s-au încurajat reciproc, s-au întrecut unii cu ceilalţi, dar mai ales s-au întrecut pe ei înşişi.

Activităţile sportive şi limbajul folosit au fost adaptate pentru a atinge toate grupele de beneficiari, ţinând cont inclusiv de vârstă şi de dizabilităţi.

În număr mare aceștia au dificultăți în înțelegerea și acceptarea regulilor și în auto responsabilizare, având nevoie de mai mult timp pentru a-și realiza sarcinile și a respecta regulile, pentru mulți dintre ei, acest aspect fiind unul nou.

Tonusul muscular, mobilitatea şi abilităţile motrice ale beneficiarilor au fost îmbunătăţite considerabil. Pe perioada de pregătire de 5 săptămâni, prin măsurarea numărului de repetări executate într-un interval de 30 de secunde pentru flotări, genuflexiuni şi abdomene, beneficiarii şi-au crescut capacitatea de execuţie a exerciţiilor fizice cu o medie de 32%.

Copii şi-au îmbunătăţit postură şi  echilibrul vestibular prin: exerciţii de stretching, mers pe bârnă, exerciţii executate cu un sigur picior de sprijin, diferite tipuri de rostogoliri.

Prin exerciţiile de tip cardio (ex: alergare, lucru susţinut la sacul de box) au fost îmbunătăţite capacitatea pulmonară şi cardiacă.

Un accent deosebit a fost pus pe însuşirea tehnicilor de arte marţiale şi autoapărare. Astfel, copii au învăţat lucruri de bază cum ar fi tehnici de autoapărare, de contraatac, eschive şi, în special, metode de evitare a conflictelor.

Beneficiarii au învăţat să respecte regulile din sala de antrenament, să stea corect în poziţia de gardă, tehnica corectă de strângere a pumnului, tehnicile de pumn de bază (directă, croşeu, upercut) şi blocajele împotriva acestora, tehnici de picior simple (lovitura frontală de genunchi, lovitura frontală de picior, lovitura circulară de picior).

Am observat o corelaţie între severitatea diagnosticului şi gradul de asimilare şi înţelegere a tehnicilor şi informaţiilor, progresul fiind diferit de la un beneficiar la altul. Totodată, atenţia de care o persoană cu CES are nevoie, este direct proporţională cu severitatea diagnosticului. Pentru aceste cazuri, am modificat complexitatea exerciţiilor şi modul de măsurare al rezultatelor. Rezultatele au apărut şi în cazurile severe prin: învingerea temii de a fi atins, de a intra în contact cu alte persoane, şi de a avea şi de a menţine contactul vizual.

Activitatea de dezvoltare a continuat şi lipsa prezenţei noastre prin sarcini individuale pentru acasă. Una dintre temele pentru acasă a fost monitorizarea consumului personal de apă. Prin aceasta beneficiarii au înţeles importanţa unei bune hidratări. De asemenea, am urmărit reducerea consumului de băuturi răcoritoare care este o cauză importantă a obezităţii. O altă temă a fost exersarea tehnicii de înfăşurarea a fâselor de protecţie pe pumni. Pentru a deprinde acesta tehnică este nevoie de repetiţie, şi este un bun exerciţiu de atenţie şi memorie. Adunarea de pet-uri a avut ca scop deprinderea beneficiarilor de a face o colectare selectivă a deşeurilor şi de a lua iniţiativa de a ridica gunoaiele aruncate necorespunzător. Pet-urile adunate au fost duse către reciclare.

La antrenamentele deschise au participat în total 13 persoane din afara organizaţiei şi a proiectului. Considerăm ca ora la care au fost susţinute antrenamentele (17:00) a fost inoportună pentru majoritatea oamenilor care lucrează şi de aici şi numărul redus de participanţi. Cu toate acestea am decis păstrarea orei obişnuite de antrenament, în favoarea copiilor, pentru a crea un program stabil de antrenamente şi pentru a nu interveni în programul de alimentaţie de seară. Cei 13 participanţi au executat exerciţiile alături de copii şi au interacţionat cu aceştia. Pe durata antrenamentelor, participanţii au devenit mai deschişi de a interacţiona cu copii cu CES.

În cadrul demonstraţiei, copiii tipici şi copiii cu CES şi-au etalat cunoştinţele şi abilităţile acumulate pe perioada proiectului în faţa familiei, profesorilor şi prietenilor. Demonstraţia a avut un rol important de validarea a meritelor şi a muncii lor. Copii au primit diplome, medalii şi cupe şi bineînţeles, aplauze.

În plus faţă de avantajele pe care acest proiect le-a adus din punct de vedere fizic, copii au beneficiat şi de creşterea stimei de sine şi a încrederii în propria persoană. Am urmărit ca ei să treacă printr-un proces de autoreflecţie şi să conştientizeze cunoştinţele şi abilităţile acumulate. Părinţii acestora au raportat o uşoară creştere a autonomiei lor. De asemenea părinţii ne-au mărturisit că au experimentat noi moduri de interacţiune cu proprii copii, întărind relaţia dintre aceştia.